Alimentaţia sănătoasă în sarcină

By : | 0 Comments | On : iulie 11, 2011 | Category : Alimentatie

alimentatie femei insarcinate

In sarcina se recomanda o alimentatie echilibrata, cu mai multe calorii in trimestrul 3, si un consum controlat de sare si grasimi. La o greutate normala inainte de sarcina, cresterea in greutate trebuie sa fie intre 11 si 16 kg. In cazul in care exista suprapondere sau obezitate inainte de sarcina, cresterea nu ar trebui sa depaseasca 8 kg. Alimentatia sanatoasa, la un nivel caloric controlat, este singura modalitate de control a greutatii, curele si dietele sunt contraindicate.

♦ Alimentaţia în sarcină trebuie să respecte două criterii: o structură care să corespundă alimentaţiei sănătoase, şi un nivel caloric care să se valideze într-o creştere ponderală corespunzătoare. Acestor recomandări li se adaugă suplimentările necesare, prezentate in articolul următor.

♦ Necesarul caloric pentru o alimentaţie sănătoasă în sarcină este, în primele două trimeste, similar nivelului recomandat şi în afara sarcinii. Cu alte cuvinte, în această perioadă nu este necesară o alimentaţie mai bogată în calorii. Modificarea nivelului caloric este recomandată în trimestrul 3, când se consideră că un plus de 200-300 kcal/zi corespunde necesităţilor fiziologice.

♦ Creşterea ponderală în sarcină este, in medie, mai mare la femeile mai slabe, şi mai mică la femeile cu greutate mai mare. Cele mai mari variaţii se constată în cazul prezenţei obezităţii. Recomandările pentru creşterea ponderală în sarcină sunt determinate de statusul ponderal preconcepţional. Astfel, conform Academiei Americane de Stiinţă, în ghidul „Nutrition during Pregnancy” publicat de National Academies Press, se definesc trei nivele de creştere în greutate recomandată, în funcţie de indicele de masă corporală (IMC / BMI în engleză) în perioada dinainte de sarcină:

◊ in cazul unui IMC sub 19.8, este recomandată o creştere în greutate de 12.5 până la 18 kg;

◊ în cazul unui IMC între 19.8 şi 26, , este recomandată o creştere în greutate de 11.5 până la 16 kg;

◊ in cazul unui IMC între 26 şi 29, creşterea în greutate recomandată este de 7 până la 11.5 kg;

◊ în cazul unui IMC peste 29, creşterea în greutate recomandată este de 6-8 kg.

♦ Anumite categorii (de ex. vârsta mai mică) trebuie să aibă o creştere în greutate mai aproape de limita superioară recomandată, in timp ce altele (de ex. femeile mici de statură) trebuie să aibă o creştere în greutate mai aproape de limita inferioară.

♦ Curele de slăbire nu sunt recomandate în perioada de sarcină, cum nu sunt recomandate nici în afara perioadei de sarcină. Restricţia calorică este acceptată doar între anumite limite care nu pun în pericol sănătatea copilului, dar în general, sarcina nu este o perioadă în care să se indice scăderea ponderală, ci menţinerea creşterii în greutate în anumite limite.

♦ Grupele de alimente recomandate în sarcină şi proporţia lor corespund celor recomandate in alimentaţia sănătoasă.

◊ Principala sursă de calorii trebuie să fie, ca şi în cazul alimentaţiei sănătoase, grupa 1 OMS (pâine, cartofi, orez, paste făinoase). Suplimentar faţă de aportul de substanţe nutritive, această grupă permite un aport de fibre care să prevină constipaţia, accentuată uneori de sarcină.

◊ Fructele şi legumele sunt recomandate în aceeaşi proporţie de 5 porţii pe zi.

◊ Lactatele sunt o sursă bună de calciu, dar copilul nu dezvoltă deficit, chiar în cazul unui consum necorespunzător de calciu de către mamă.

◊ Alegerea sortimentelor de carne şi peşte trebuie să ţină cont că un consum mare de grăsimi nu este recomandat în sarcină.

◊ Consumul de sare trebuie menţinut în limite moderate, de până la 6 grame/zi, prin evitarea adăugării unei cantităţi mari de sare la gătit sau in timpul mesei, dar şi prin consumul limitat de mezeluri şi murături.

◊ Anumite componente alimentare precum acidul folic şi fierul sunt deosebit de importante în sarcină, atât din alimentaţie cât şi prin suplimentare, pentru scăderea riscului de probleme pentru copil (acid folic) sau mamă (fierul, pentru prevenţia sau tratamentul anemiei). Suplimentele, inclusiv cele de fier, trebuie luate doar la indicaţia medicului. De asemenea multivitaminele nu sunt indicate în sarcină, decât în situaţii particulare în care medicul le recomandă. Rolul anumitor micronutrienţi (fier, acid folic, calciu, vitamina D) şi indicaţiile de suplimentare sunt discutate în articolul „suplimentele în perioada de sarcină”


Share This Post!

Lasă un răspuns