Dieta mediteraneana

By : | 0 Comments | On : iulie 11, 2011 | Category : La dieta

dieta mediteraneana

♦ „Dieta” mediteraneană este un tipar nutriţional inspirat din alimentaţia populaţiei din Creta, sudul Greciei şi Italiei, populaţie la care s-au constatat o pondere mai mică a bolilor de inimă şi anumitor cancere, şi o longevitate mare, în ciuda unui sistem medical limitat (spre deosebire de alte populaţii longevive inclusiv prin eficienţa sistemelor medicale). „Regimul mediteranean” a fost prezentat în 1993 de către Biroul European al O.M.S., Şcoala de Sănătate Publică Harvard şi o organizaţie non-profit (Oldways Preservation and Exchange Trust).

♦ Deşi încă este discutat rolul ansamblului versus rolul anumitor componente (în particular uleiul de măsline), aderenţa la ‚dieta’ mediteraneană a dovedit numeroase beneficii medicale: cardiovasculare, metabolice (beneficii în diabetul tip 2 şi sindromul metabolic), antineoplazice, anti-degenerative (Alzheimer) etc., probate prin cercetări ştiinţifice ample.

♦ Câteva din caracteristicile alimentaţiei mediteraneene sunt următoarele:

-ponderea semnificativă a alimentelor de origine vegetală: fructe, legume, cerealiere, cartofi, mazăre, fasole, seminţe, nuci etc.;

-consumul diversificat de alimente minim procesate, proaspete;

-uleiul de măsline, ca principală grăsime adăugată;

-consumul unor cantităţi moderate de brânză şi iaurt;

-consumul frecvent de peşte şi fructe de mare;

-consumul redus de carne roşie;

-consumul moderat de vin;

-consumul redus de carne şi dulciuri în general;

-deserturile pe bază de fructe proaspete;

-consumul adecvat de apă.

♦ Aceste constatări stau la baza recomandărilor sintetizate sub forma „piramidei alimentaţiei mediteraneene”, care figurează (pe site-ul oficial al autorului), de la bază (recomandările de urmat cel mai frecvent) spre vârf (recomandările pentru un consum redus), următoarele:

-activitatea fizică, bucuria de a lua masa cu ceilalţi;

-alcătuirea fiecărei mese în principal din cereale (majoritatea integrale), fructe, legume, ulei de măsline, mazăre, fasole, nuci, seminţe şi condimente;

-consumul frecvent (de cel puţin 2 ori pe săptămână) de peşte şi fructe de mare;

-consumul zilnic sau săptămânal de iaurt şi brânză în cantităţi moderate;

-consumul de carne de pasăre şi ouă la 2 zile sau săptămânal;

-consumul mai rar de carne şi dulciuri;

De asemenea:

-consumul de apă (spre bază)

-consumul de vin, cu moderaţie (spre vârf)

♦ Piramida mediteraneeană în forma ei originală se găseşte pe site-ul Organizaţiei OLDWAYS.

♦ Deşi există discuţii privind oportunitatea adoptării de către organismele oficiale a mai multor seturi de recomandări privind alimentaţia sănătoasă (sub forma a cel puţin 3 piramide cu bază ştiinţificămediteraneană, Harvard şi USDA), recomandări care ar putea ‚confuziona cititorul’, este bine de reţinut că oricare din paşii spre o alimentaţie mai bună este un pas bine venit, în contextul în care nu variantele de alimentaţie sănătoasă pun probleme, ci mult mai frecventele situaţii de alimentaţie şi nutriţie nesănătoasă

 

Share This Post!

Lasă un răspuns